Palatul îngerilor

-Kami Rei-sama!Unde ati fost?V-am cautat...

Am zis putin speriata fiindca stiam ca va tipa la mine.

-Ai întârziat! i-am spus cu o voce calmă, dar glacială. Care-i scuza de data asta?



 

-Pai....Vreau sa-ti spun ceva!!

Am strigat eu...

-Dă-i drumul! Spune! Surprinde-mă!

 

Am ajuns acolo.Se pare ca aveau o discutie dar nu-mi pasa.Mi-am facut remarcata prezenta.

-Kami Rei!

Am vazut acel inger plecand capul si plecand.Ii stricasem planul...
-M-ai trimis intr-un loc gresit intentionat pentru a scapa de mine,nu-i asa?

-Muritor prost! am strigat la el. Vrei să spui că e vina mea că tu nu poți distinge iluziile de realitate?! Spre deosebire de acel secerător, eu nu mă joc cu viețile altora!

 

Atunci stiam ca e momentul sa folosesc manipularea.Am facut-o sa taca si sa ma asculte:

-Tu nu aveai deloc in gand sa ma faci un Inger Intunecat,pentru ca asta este si treaba unuia:Sa-si bata joc de vietile altora.Dar e in regula.Te iert de acesta data,dar data viitoare te omor cu mana mea!

-Cât tupeu pe tine! Ce știi tu despre mine? Crezi că manipularea ta merge pe mine? Ei bine, gândește-te din nou!
În acel moment mi-am scos sabia, care scotea deja flacări negre. M-am repezit la capul lui, dar  m-am oprit brusc. Teroarea din ochii lui...îmi aminteau de mine.
-Nu, nu te voi ucide, nu ești demn să mori de mâna mea. Ar fi o dezonoare pentru mine să ucid pe cineva atât de slab și neimportant ca tine. De fapt, azi mă simt foarte generoasă, așa că îți voi face un mic cadou.


 

-Te-ai oprit fiindca te-am facut eu sa te opresti!


Mda...Pana si un Inger Intunecat are sentimente.Nu m-as supara sa se indragosteasca de mine.

-Hpff...cât de slabă crezi că sunt?! Nu uita că stai de vorba cu stăpâna îngerilor întunecați! Abilitățile tale amarâte n-au efect asupra mea...ar trebui doar să-ți despic craniul și totuși îți voi dovedi puterea mea lăsându-te să devii pentru  o zi un înger. Da... o scnteie ar trebui să-ți ajungă.
Au început să-i crească aripi...transformarea era destul de dureroasă, iar el a început deja să scâncească.


 

-Eu nu-mi retrag darul, iluzia va deveni realitate din acest moment. Poți să-i faci mamei tale o surpriză doar pentru o zi. Acum pleacă de aici, ar trebui să fii recunoscător că te las în viață, după ce te-ai jucat cu răbdarea mea!
M-am întors la treburile mele, băiatul ăsta a dat greș, am avut dreptate de la început, nu se ridica la înălțimea așteptărilor mele. Ce dezamăgitor!


 

După plecarea lui Tsubaki, am chemat-o înapoi pe Evelina, dar în locul ei veni doica mea. Se pare că auzise toată conversația.
-Prințesă...cum l-ai putut lăsa să-ți vorbească astfel?! mă întrebă ea cu lacrimi în ochi.
-Nu mai contează acum. Trebuie să-mi recâștig locul de drept, trebuie să-mi salvez familia! Ai idee cât de greu îmi este să mă comport astfel? Dar n-am de ales, deocamdată...dar îți promit că totul va fi din nou ca înainte. Acum adu-o pe Evelina, trebuie să vorbesc cu ea despre ceva foarte important.
Doica avea încredere în mine și mă iubea, doar de asta mă ajutase  să scap din mâinile lui...



 

-M-ati chemat Kami Rei-sama? am zis uitandu-ma in pamant...Ce a vrut acel muritor?

-Evelina...începând de azi te voi învața tehnicile mele de luptă. Ești singura care mă poate ajuta! Deci, ce zici? Vrei?

 

-Eu...Defapt...Stii ca am vrut sa-ti spun ceva...Dar am fost intrerupta de acel...

-Spune-mi atunci!

 

-Eu..Nu mai pot lucra pentru dvs.!

In sfarsit am prins curaj si i-am spus,dar nu stiu daca se va termina cu bine.

=Pentru ca vreau sa fiu pe cont propriu.Mi-am platit datoria fata de dvs.Acum sunt libera.

-Bine, ești liberă să pleci!