Lectii de japoneza

おはよう　カミ-せんぱい。　げんき　です。　にほんご　を　べんきおうします。　
おげんき　ですか?

Ohayō Kami-senpai. Genki desu. Nihongo o benkiōshimasu.
Ogenki desu ka?

Buna Kami-senpai. Sunt bine. Invat japoneza.
Tu ce mai faci?

Nu stiu sa zic prea multe in japoneza:)) Mi-am setat tastatura si pot scrie in hiragana, katakana si kangi. Voiam sa incerc.
Sunt foarte bine structurate lectiile tale si am multe de invatat de aici. ^_^

Ma bucur ca le urmareste cineva. :D  :cheers: 

Lectia 2

Alfabetul limbii japoneze -> Hiragana

SA:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/1/Z/4/hiragana_sa1.jpg
SHI:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/2/Z/4/hiragana_shi.jpg
SU:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/3/Z/4/hiragana_su.jpg
SE:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/4/Z/4/hiragana_se.jpg
SO:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/5/Z/4/hiragana_so.jpg
TA:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/G/Z/4/hiragana_ta.jpg
CHI:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/H/Z/4/hiragana_chi.jpg
TSU:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/K/Z/4/hiragana_tsu.jpg
TE:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/I/Z/4/hiragana_te.jpg
TO:http://0.tqn.com/d/japanese/1/0/J/Z/4/hiragana_to.jpg
* Nu exista grupurile/ sunetele “si”, “ti” si “tu”, ele fiind inlocuite (daca se poate spune asa) prin “shi”, “chi” so “tsu”.*
Atentie!   Nu confundati urmatoarele semne:

う si つ

き si さ

こ si た

さ si ち

て si と

Tema de acasa:
Scrieti in hiragana :

1. tatsu (a sta in picioare)
2. kisoku (regula)
3. asa (dimineata)
4. esa (hrana, furaj)
5. take (bambus)
6. toshi(an)
7. suu (a inhala, a trage in piept; tabaco o suu)
8. koto (lucru)
9. tatakau (a lupta)
10. chiiki (zona,regiune)
11. suki (a placea)
12. kateiteki (familial)
13. ashita (maine)
14. tsuku (a ajunge)
15. uta (cantec)
16. shikaku (patra)
17. sukoshi (putin)
18. kesa ((in)dimineata aceasta)
19. (o)sushi (mancare traditionala japoneza,felii de peste crud)
20. sekai (lume)
21. atatakai (caldut)
22. saku (a inflori)
23. kaesu ( a returna, a da inapoi)
24. chie ( intelepciune)
25. taka (soim)
26. soto (afara)
27. kotei (resedinta)
28. teki (dusman)
29. atsui (cald; fierbinte)
30. tsukaikata ((mod de) folosire, utilizare)
31. shika (caprioara)
32. tokai (oras, metropola)
33. tokei (ceas)
34. kuse (obicei, tic)
35. kata (persoana ; umar)
36. osu (a impinge, a apasa)
37. kutsushita (ciorap)
38. kutsu (pantofi)
39. katsu (a invinge)
40. kotae (raspuns)
41. ototoi (alaltaieri)
42. tooi (indepartat)
43. otoko (barbat)
44. kotoshi ( anul acesta)
45. suika (pepene rosu)
46. soshite (apoi)
47. kechi (zgarcit)
48. asu (maine (*formal))
49. suso (tiv)
50. tsuki (luna)
51. o-sake (sake (bautura traditionala japoneza), alcool)
52. taku (a gati, afierbe)
53. kesu (a stinge)
54. shiku (a asterne)
55. shio (sare)
56. kasu (a da cu imprumut)
57. toshiue (batran)
58. keshiki (peisaj)
59. shiitake (specie de ciuperca)
60. isu (scaun)
61. seki (loc de stat)
62. tako (caracatita ; zmeu)
63. ashi (picior)
64. asoko (acolo)
65. utsu (a lovi, a izbi)
66. shike (umezeala)
67. itai (a durea)
68. suku (a se elibera, a se goli)
69. uchi (acasa)
70. chikatetsu (metrou)
71. takai (scump; inalt)
72. okashi (prajitura)
73. sue (sfarsit)
74. taitei (de obicei)
75. itoko (var)
76. aite (partener)
77. kisetsu (anotimp)
78. utsukushii (frumos)
79. seito (elev)
80. taki (cascada)
81. kakato (calcai)
82. suiei (inot)
83. shio (sare)
84. ato (dupa)
85. uso (minciuna)
86. ito (fir)
87. tsukue (banca, pupitru)
88. kasa (umbrela)
89. toki (timp; cand)

Sfaturi ajutatoare

Nu uitati! Daca luam romaji in considerare vom remarca un lucru, si anume ca japoneza se citeste in romaji aproximativ cum se scrie.

Un exemplu graitor: chiiki – vom scrie semnele din hiragana “chi” “i” si “ki”

tooi* – vom scrie semnele din hiragana “to” “o ” si “i”, cu remarca – in limba japoneza dublarea vocalei “o” se face de regula prin “u” (う), existand foarte putine cazuri in care se face prin “o” (お); un exemplu in acest sens ar fi scrierea in hiragana a cuvantului “multumesc”: ありがとう.
Gramatica

( I ) Prima parte va consta intr-o mica discutie asupra anumitor cuvinte pe care le veti gasi in tema. Consider ca aceasta “impresie” personala se poate dovedi ajutatoare si pentru cei care vor sa inteleaga “fenomenul japonez”.

Limba romana este o limba in care cuvintele nu prea au o motivatie intrinseca. Vom lua in acest sens un exemplu graitor, provenit prin filiera franceza: tirbuson, preluat din fr. tire-bouchon, daca in franceza motivatia se traduce prin ” a trage ” (tire) “gura” (bouchon) in romana acest termen nu are motivatie.

De cand studiez limba japoneza am perceput ca vocabularul acestei limbi este bazat pe motivatie, pe relatie, lucru pe care un student il va remarca, cu precadere, odata intrat in scrierea kanji. Lucrul acesta nu se aplica, bineinteles, tuturor cuvintelor, pentru ca unele “banuieli” in privinta scrierii lor se dovedesc a ramane doar “banuieli” dar consider ca aceasta asociere se poate dovedi ajutatoare.

Iata motivatia, cum o vad eu, din limba japoneza:
- in tema noastra vreau sa remarcati urmatoarele cuvinte: toshiue, toshishita*, tsukaikata, kutsushita, suiei. Acum vom demonta aceste cuvinte astfel:

[toshi 年 = an + ue 上= pe, deasupra ] -> toshiue年上= batran, varstnic( motivatia: ani deasupra)

[toshi 年 = an + shita 下 = jos, sub, dedesubt] -> toshishita 年下 = tanar (motivatia: ani dedesubt)

[tsukau, tsukai 使 = a folosi + kata 方 = directie, maniera/ mod de ] -> tsukaikata 使い方= folosire/ intrebuintare (motivatia: directie/ mod de intrebuintare)

[kutsu 靴 = pantof(i) + shita 下 = jos, sub, dedesubt] -> kutsushita 靴下 = ciorapi (motivatia: sub pantofi)
[oyogu 泳ぐ= a inota + mizu, sui 水 = apa] -> suiei 水泳 = inot ( motivatia: a inota in apa)

dar tsukue (banca, pupitru) are propriul kanji 机

Remarca: Cuvintele acestea fac parte din acelasi camp lexical, familie lexicala.
(II) Kore – Sore – Are

- fac parte din categoria deicticelor
- corespund pronumelor demonstrative din limba romana

Kore -> apropiere de vorbitor

ex: Kore wa hon desu = Aceasta este o carte/ Acestea sunt carti (* reamintesc absenta genului si pluralului din limba japoneza)
Sore -> apropierea de interlocutor

ex: Sore wa hon desu = Aceea este o carte/ Acelea sunt carti (obiectul este departe de mine dar aproape de celalalt participant la discutie)

Are -> departare de ambii participanti la conversatie.

ex: Are wa hon desu. = Aceea este o carte/ Acelea sunt carti ( obiectul este departe si de vorbitor si de interlocutor)

Atentie! Intrebi cu ” kore” raspunzi cu “sore”.
In caz ca explicatia nu a fost suficient de clara:
http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/untitled2-copy.jpg

Desu:

- corespunde verbului “a fi” la prezent;

- este la fel la toate persoanele;

- forma negativa politicoasa: dewa arimasen, ja arimasen;

- forma negativa informala: dewa nai, ja nai.

Wa:

- se aude ca “wa” din hiragana, dar se scrie ca “ha” din hiragana: は si nu わ

- nu are echivalent in limba romana;

- este o particula de tematizare, marcheaza tema enuntului (corespunde, de regula, cu subiectul propozitiei).

Tema de acasa:

Traduceti urmatoarele propozitii:

1. Acesta este un scaun.
2. Acestea sunt niste banci.
3. Acela nu este un barbat.
4. Aceea este gara. (departe de ambii participanti la conversatie).
5. Acesta este un iaz.

• cuvintele se regasesc in tema modulului de scriere.
• daca nu cunoasteti toate semnele in hiragana , folositi romaji.

Si putina dezbatere despre un cuvant japonez, considerat a face parte din argou: ossu

Am ales sa raman pe ideea de “Ohayo” dar putin mai altfel. Dupa cum am scris de la inceput face parte din argou…daaaaa, au si ei, de ce nu, doar pentru ca impresia noastra cea mai generala despre ei este ca sunt foarte politicosi, uneori pana la absurd…stiu ca ganditi asa, chiar si eu ma gandesc putin cu ciuda combinata cu oroare de conversatiile cu japonezii, care, nu inceteaza mai niciodata sa fie oficiale.

Prima oara cand am auzit “Ossu” si m-a intrigat, pronuntat ceva in gen o – pauza – s, ei bine a fost in Bleach, acest lucru se intampla pe vremea cand inca ma uitam la el, m-as uita si acum, nu zic nu, dar am preocupari diverse si mai importante.

Ossu inseamna cam acelasi lucru ca Ohayo, care este salutul cel mai general posibil de-a lungul unei zile, mai pe scurt banalul – buna/salut dar este folosit de barbati catre alti barbati sau mai bine zis grupuri de barbati (echipe), indeosebi de sportivi. Bineinteles sa nu va ganditi nicidecum ca-l puteti folosi cu oricine, nu putem uita ca se prefera un limbaj cat mai politicos cu putinta si conteaza, iarasi, foarte mult cu cine conversam. De obicei este evitat de femei, fiind folosit doar in cazuri aparte – tot legate de activitati sportive.
Intr-o carte de slang am vazut ca raspunsul la “ossu” ar fi “ussu”, si pare sa fie vorba despre abrevierea lui “Ohayo gozaimasu” intr-una dintre teoriile despre originea cuvantului; alta apropiere ar fi ca provine de la verbul “osu” – a apasa.

Un alt sens dat lui “ossu” este acela de prescurtare a lui “onegai shimasu” – te rog.

La karate acelasi “ossu” poate insemna “ok”, mai bun pentru a reda intelesul cuvantului este englezescul “roger”.

In limba japoneza exista cuvinte si expresii folosite indeosebi de femei si viceversa.

Foarte interesant! Nu stiam toate astea. Poate si japonezii au cuvinte cu mai multe intelesuri, depinde de context ce inseamna. Buna ideea cu dezbaterea! :D

Hajimemasho ka.

Lectia 3

Alfabetul limbii japoneze -> Hiragana

Na: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahna.gif
Ni: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahni.gif
Nu: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahnu.gif
Ne: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahne.gif
No: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahno.gif
Ha: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahha.gif
Hi: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahhi.gif
Fu: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahhu.gif
He: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahhe.gif
Ho: http://mmirajes.files.wordpress.com/2011/12/ahho.gif

Atentie! Nu confundati urmatoarele semne:
く si へ

け si は

こ si に

た si な

つ si の

つ si へ

ぬ si ね

は si ほ


1. Scrierea particulei de tematizare “ wa ” (citita ca wa) este intotdeauna facuta prin “ ha
2. Nu exista ” hu “, fiind inlocuit de ” fu “
3. ”he” se citeste/pronunta “e”. Aceasta silaba este intrebuintata nu numai in cuvinte ci si singura, intrebuintata singura este o particula ce indica directia.

Tema de acasa:

Scrieti in hiragana:

1. nasu (vanata)
2. fue (fluier)
3. kani (crab)
4. niku (carne)
5. suna (nisip)
6. okane (bani)
7. uni (raft)
8. nani (ce, care)
9. hito (om)
10. ana (gaura)
11. shinu (a muri)
12. nise (fals, contrafacut)
13. hitotsu* (unu)
14. futatsu* (doi)
15. tsuno (corn)
16. ani* (frate mai mare)
17. haka (mormant)
18. nanatsu (sapte)
19. ano* (acela/ aceea)
20. hanashi (discutie; povestire)
21. tane (samanta)
22. kuni (tara)
23. hikui (scund)
24. nochi (dupa)
25. fuku ( a sulfa, a bate)
26. heso (buric)
27. sakana (peste)
28. hoka (altul/ alta)
29. neko (pisica)
30. futa (copac)
31. atsui natsu (vara calduroasa)
32. suki na neko (pisica preferata)
33. hosoi hone (os subtire)
34. chiisai fune (barca mica)
35. takai netsu (febra mare)
36. akai hana (floare rosie)
37. hata (steag)
38. nuku (a scoate, a omite)
39. tani (vale)
40. hiku (a trage)
41. sono* (acela/aceea)
42. heta (neindemanatic, nepriceput)
43. kokonotsu* (noua)
44. tsuna (coarda, franghie)
45. naka (interior)
46. hoshi (stea)
47. anata* (tu)
48. inu (caine)
49. kona (pudra)
50. hana (floare)
51. kinu (matase)
52. natsu (vara)
53. fuke (matreata)
54. senaka (anat. Spate)
55. oni (demon)
56. hane (aripa)
57. hisui (jad)

( I ) Cred ca ati vazut deja in tema de azi cateva stelute  – * -, aceste stelute nu apar la intamplare, exista o discutie mai lunga asupra lor si….chiar daca voiam sa evit pe moment: numeralele se pare ca nu ne-au evitat ele pe noi. O voi recunoaste chiar si eu ca acestea sunt o mica porblema pentru studentii straini, mai ales ca intrebuintarea lor este mult mai larga decat in alte limbi.
      Singura explicatie pe care o voi da acum, fara a intra, in prea multe detalii de data aceasta, este ca numeralele aparute in lectie: hitotsu, futatsu etc fac parte din stratul japonez. Desi, pentru lectia urmatoare aveam alte planuri voi incerca sa nu va tin in ceata cu numeralul prea mult, astfel imi voi schimba planul de voabular si de gramatica putin.
      O alta  steluta  – * – se refera la campul lexical al familiei, care, este iarasi o poveste mai complexa, si in stransa legatura cu perceptia japonezilor asupra respectului si al familiei, as putea zice eu.
      Iar restul sunt in stransa legatura cu acea parte din gramatica pe care tocmai voiam s-o dezbat.
Pers I                         Watashi/ Watakushi ( Eu)             Watashitachi (Noi)
Pers I hiragana:         わたし/ わたくし                                            わたしたち
Pers I kanji :                  私                                                                          私たち
Pers II                       Anata ( Tu)                                        Anatatachi (Voi)
Pers II hiragana:     あなた                                                                   あなたたち
Pers II kanji:               貴方                                                                        貴方達
Pers III                     Kare  (El)                                              Karera (Ei)
Pers III hiragana:    かれ                                                                         かれら
Pers III kanji:             彼                                                                              彼ら
                                   Kanojo (Ea)                                        Kanojotachi (Ele)
Pers III hiragana:    かのじょ                                                                かのじょたち

Pers III kanji:             彼女                                                                          彼女たち


Aici aveti un tabel, posibil, mai clar decat “tabelul” de mai sus:

 

Pers I romaji	Watashi/ Watakushi Eu		Watashitachi Noi
Pers I hiragana	わたし/ わたくし		わたしたち
Pers I kanji	私		私たち
[b style="mso-bidi-font-weight"]Pers II romaji[/b]	Anata Tu		Anatatachi Voi
[b style="mso-bidi-font-weight"]Pers II hiragana[/b]	あなた		あなたたち
Pers II kanji	貴方		貴方達
[b style="mso-bidi-font-weight"]Pers III romaji[/b] [b style="mso-bidi-font-weight"]M / F[/b]	Kare El	Kanojo   Ea	Karera Ei	Kanojotachi [b style="mso-bidi-font-weight: normal"]Ele[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]Pers III hiragana[/b]	かれ	かのじょ	かれら	かのじょたち
[b style="mso-bidi-font-weight"]Pers III kanji[/b]	彼	彼女	彼ら	彼女たち

• Majoritatea pronumelor personale au dublu inteles in limba japoneza, astfel:
watashi/watakushi = eu; privat; personal
anata = tu, „tu” sau „draga” adresare catre sot/sotie sau iubit iubita de catre partener/a, avand astfel si formele貴男 (masc.) si貴女 (fem.) ;
           - exista si o forma prescurtata :  antaあんた
kare = el; iubit.
kanojo = ea; iubita.

Aceste pronume, in mod normal, pentru majoritatea limbilor s-ar spune ca sunt principalele pronume (mai exista si alte forme ale pronumelui personal) sau cele mai comune, in schimb in limba japoneza lucrurile sunt mai complexe si au de asemenea legatura cu forma politicoasa sau mai putin politicoasa de a se exprima a acestora.
     In vorbirea zilnica, japonezii evita folosirea lor, cel mai ades se vor folosi formele persoanei I, celelalte doua persoane sunt in stransa legatura cu politetea si in acelasi timp cu apropierea, sa zicem, afectiva de cei/cele carora ne adresam.
            Pronumele personale japoneze nu se limiteaza doar la aceste forme, dupa cum spuneam mai sus, exista forme formale si informale, forme foarte formale/ politicoase etc. Va urma o clasificare in functie de stilul formal / informal si masculin / feminin.



     [b style="mso-bidi-font-weight:normal"]Exista un numar mult mai mare de pronume, variand in functie de regiune si dialect.     Mai jos este o lista cu formele intrebuintate mai des:[/b]

[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]romaji[/b]	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]hiragana[/b]	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]kanji[/b]	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]gen[/b]	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]nivel[/b]	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]detalii[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]EU[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]watashi[/b]	わたし	私	m / f	formal	- わて wate in dialectul Kansai. - genul este neutru, in naumite contexte este vazut mai mult ca feminin
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]watakushi[/b]	わたくし	私	m / f	f.formal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]ware[/b]	われ	我	m / f	f.formal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]waga[/b]	わが	我が	m / f	f.formal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]- [/b]folosit in formalitati si conferinte : compania mea / noastra : waga-sha etc
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]ore[/b]	おれ	俺	m	informal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]-[/b] « Eu » folosit frecvent de barbati. Poate fi nepoliticos in functie de context. Sublinieaza ideea de « barbat » fata de peroanele masculine mai tinere ; - folosit fata de familie si prieteni este un semn de apropiere. -おい oi in dialectul din Kyushu.
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]boku[/b]	ぼく	僕	m	informal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]- [/b]« eu » pentru diferentiere - folosit si fata de copii des, cu sensul de «  pusti » etc
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]washi[/b]	わし	儂	m		[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]- [/b]conv/ fam. folosit in dialecte vestice sau situatii fictionale de catre barbatii in varsta.
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]atai[/b]	あたい	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]	f	f. informal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]- [/b]argou - versiune a luiあたしatashi - daca este folosit de barbati aduce ideea ca sunt prea feminini.
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]atashi[/b]	あたし	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]	f	informal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]- [/b]considerat dragut, - folosit indoesebi de femei tinere in conversatie - daca este folosit de barbati aduce ideea ca sunt prea feminini.
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]atakushi[/b]	あたくし	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]	f	informal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]uchi[/b]	うち	家, 内	f. tinere	informal	- folosit mai ales in dialectele din Kansai si Kyūshū - folosit cu acelasi kanji ca la cuvantul: casa - arata apartenenta
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]oira[/b]	おいら	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]	m / f	informal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]-[/b] 1.asemanator cu ore, dar mai informal. [b style="mso-bidi-font-weight:normal"]- 2. [/b]dialect din Kanto si mai la nord, intrebuintat de copii, in special - sugereaza ideea de persoana de la tara necizelata.
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]TU[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]nume si onorifice[/b]	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]	m / f	formal informal	[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]-[/b] probabil, cea mai intrebuintata forma pentru a spune « tu » - aici conteaza foarte mult onorificele intrebuintate pentru a stabili daca este vorba desepre o adresare formala sau mai informala: san, sama, waga, sensei, chan, kun etc

[b style="mso-bidi-font-weight"]El / EA[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]ano kata[/b]	あのかた	あの方	m / f	f.formal	[b style="mso-bidi-font-weight"]- [/b]forma f. politicoasa pentru a ne referi la o terta persoana.
[b style="mso-bidi-font-weight"]ano hito[/b]	あのひと	あの人	m / f	formal informal	= persoana aceea
[b style="mso-bidi-font-weight"]yatsu[/b]	やつ	奴	m / f	informal	[b style="mso-bidi-font-weight"]- [/b]f.informal : « tip »
[b style="mso-bidi-font-weight"]koitsu, koyatsu[/b]	こいつ, こやつ	此奴	m / f	f.informal implica dispret	- « asta » -> apropiere de vorbitor
[b style="mso-bidi-font-weight"]soitsu, soyatsu[/b]	そいつ, そやつ	其奴	m / f	f.informal implica dispret	- « acesta / acela » ->apropiere de ascultator
[b style="mso-bidi-font-weight"]aitsu, ayatsu[/b]	そいつ, そやつ	彼奴	m / f	f.informal implica dispret	- «  acela » -> departare si de vorbitor si de ascultator.
[b style="mso-bidi-font-weight"]EL[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]kare[/b]	かれ	彼	m / f	formal informal	[b style="mso-bidi-font-weight"]- [/b]inseamna si  « iubit » [b style="mso-bidi-font-weight"]- [/b]echivalentul sau era in trecut彼氏 kareshi, care acum inseamna intodeauna iubit
[b style="mso-bidi-font-weight"]EA[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]kanojo[/b]	かのじょ	彼女	m / f	formal informal	-  «  iubita  » [b style="mso-bidi-font-weight"]- [/b]creat originar ca echivalent al pronumelor feminine europene
[b style="mso-bidi-font-weight"]NOI[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]ware-ware[/b]	われわれ	我々	m / f	formal	- referindu-se, de regula, la reprezentanitii la companii sau grupuri
[b style="mso-bidi-font-weight"]Ei[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]kare-ra[/b]	かれら	彼等	m / f	comun

[b style="mso-bidi-font-weight"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]Nu uitati ![/b][b style="mso-bidi-font-weight"] Exista multe alte forme ale pronumelor folosite apartinand dialectelor vorbite in Japonia sau adaptarilor lingvistice recente.[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]Exista si forme arhaice : [/b]sessha, waga-hai, soregashi, warawa, onore, nanji etc, [b style="mso-bidi-font-weight"]pe care le[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]puteti intalni cel mai probabil in filme si desene istorice, carti etc, si nu in vorbirea curenta.[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]( pentru acestea si o versiune mai completa dupa care m-am inspirat si eu verificati wikipedia)[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]Istoric culori[/b][b style="mso-bidi-font-weight"] :  - cuvinte intrebuintate / auzite mai des in viata cotidiana, filme, manga si anime.[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]                            [/b][b style="mso-bidi-font-weight:
normal"]-  cuvinte  cu o frecventa mai rara de intrebuintare.[/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight"]Recomandari : Saiunkoku Monogatari un anime cu [/b][b style="mso-bidi-font-weight"]radacini istorice, Hakuouki Shinsengumi Kitan (un desen foarte trist) – se pot regasi si cuvinte din cele actuale (nu am fost f.atenta la termeni, intrucat e prea tragic), Inuyasha un anime foarte colorat in ce priveste limbajul : termeni formali alaturi de informali etc, Bleach, Naruto si alte desene actuale au mai des un limbaj mai informal, Hanasakeru Seishounen un anime care va placea fetelor, indeosebi, si in care este probabil sa auziti onorifice adaugate numelor de genul : [/b]heika, denka, sama, kun etc; onorifice regasite si in celelalte.

Tema de acasa
Din pacate ne vom limita la cuvintele cunoscute si verbul ” desu”



Traduceti urmatoarele propozitii:
 
 
El este fratele meu mai mare.
Ea este sora mea mai mare.
Eu sunt profesor.  (formal)
El este prietenul meu. (prieten = tomodachi)
Eu sunt Mike. (masc, informal)
Ea este frumoasa.
Eu sunt Kiyoko. (fem, informal)
 
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"] [/b]
[b style="mso-bidi-font-weight:normal"]Atentie! Limba japoneza nu are forme pentru pronumele posesive, suprapunandu-se cu cel personal.[/b]

(III)                                                             Kono, sono, ano
- sunt deictice
- corespund adejectivelor demonstrative din limba romana
- indica apropierea / departarea de obicet, corespunzand, deicticelor: kore, sore, are.
Daca va amintiti ” tabelul” (poza) de la kore, sore, are veti remarca ca kono, sono, ano au semnificatii asemanatoare, cu diferenta ca acestea sunt adjective – > stau langa substantiv.

Kono                                   hon                     wa                        omoshiroi                      desu.
aceasta / aceste                carte / carti                                              interesanta                     este

(de la mine din mana)                   particula de tematizare

-> Cartea aceasta este interesanta. (vom traduce la singular in romana, dar nu uitati ca in japoneza nu exista gen sau numar pentru substantive)

Atentie! Veti incepe traducerea de la sfarsit spre inceput pentru a crea propozitii logice in limba in care traducem -  este un lucru important pe care nu trebuie sa-l uitati!
Sono                               hon                  wa                       omoshiroi                        desu.
Aceea                              carte                                           interesanta                       este
( de la tine din mana)            particula de tematizare    

->  Cartea aceea este interesanta.

 Ano                                   hon                    wa                   omoshiroi                         desu.
Aceea                                carte                                           interesanta                        este
(din departare)                        particula de tematizare

->  Cartea aceea este interesanta.

Tema de acasa:

Traduceti urmatoarele propozitii din japoneza in romana :
 
 
 
1.   Sono okashi wa oishii desu.
2.   Anata no kasa wa chisai desu.
3.   Kore wa watashi no hon desu.
4.   Anata no hon wa tsumaranai desu.
5.   Mira-san no kasa wa akai desu ka.
 
 
Atentie! Particula “no” are rolul de a arata posesia, intrucat nu exista pronume posesive in limba japoneza, ele se exprima prin:

pronume personal + no

              Aceeasi particula se foloseste si pentru a arata unele caracteristici ale unui substantiv: 

substantiv + no + substantiv

                 ex :     bungaku       no     hon
                           literatura       de     carte
            ( poate fi tradus prin « de » de data aceasta)
 
 
Traduceti urmatoarele propozitiile in japoneza :
 
1.   Casa ta este mare.
2.   Umbrela ta este albastra.
3.   Umbrela aceea este alba.
4.   Aceasta este umbrela mea.
5.   Cartea aceea (din mana ta) este neinteresanta.
6.   Prajitura aceasta este gustoasa.
7.   Dimineata aceasta este frumoasa.
 
 
Vocabular :
 
alb  = shiroi
rosu = akai
albastru = aoi
interesant = omoshiroi
neinteresant = tsumaranai
ie = casa (uchi -> se foloseste mai degraba pentru a zice « acasa »)
dimineata aceasta = kesa
loteratura = bungaku
hon = carte
umbrela = kasa
prajitura = okashii
gustos/-oasa = oishii
mic = chiisai
mare = ookii
frumos/ - oasa = utsukushii, kirei
 
 
Intrucat nu am facut scrierea tuturor semnelor, se poate scrie in romaji pe moment.

CURSURI si LECTII LIMBA JAPONEZA ON-LINE si OFF-LINE

1. Postul de radio si televiziune national japonez NHK WORLD ofera 100 lectii gratuite pentru incepatori si alte chestii interesante. Pentru cei avansati, trebuie trecut la studiul manualelor.
2. Pe Aiyori l-am descoperit jucandu-ma pe Stumble (sa vad ce face). Pentru incepatorii care vor sa invete vocabular si primii 150 de kanji, mi se pare excelent. Mi-l recomand si mie, ca sa nu uit de el.
3. https://www.erin.ne.jp/en/ - are 25 de lectii pentru incepatori si 25 pentru avansati, toate cu video, cu transcrierea conversatiilor. Traducerea este in engleza. E misto, sunt situatii reale, se vorbeste ca in viata de zi cu zi. Pentru un incepator, mi se pare insa destul de rapid.
4. Pentru copilasi, dar si pentru cei care vor sa invete cateva cuvinte si expresii uzuale in limba japoneza (gasiti inclusiv si pronuntia) sau pentru cei care vor sa invete cateva semne japoneze de baza (kanji) sau silabarele lor katakana si hiragana – poftiti pe KIDS WEB JAPAN. Toata lumea stie ca lucrurile pentru copii parca sunt mai dragute, mai amuzante si mai usor de retinut. Asa zic si eu.
5. Pentru practicarea si invatarea primelor 2000 de KANJI (are si sunetttt!!!), va recomand sa va jucati aici: http://kanjialive.lib.uchicago.edu/. Inainte de a incepe cititi manualul de utilizare, altfel o sa vi se para ca nu functioneaza.
6. Site-urile Japan Foundation sunt destule – pe tari. Unele dintre ele ofera link-uri catre diverse resurse on-line recomandate pentru aprofundarea limbii japoneze. De cautat prin sectiunile lor, in special la link-uri, resurse pentru profesori. Asa nu mai este nevoie sa cautam pe Internet diverse resurse gratuite. Acestea sunt recomandate de profesionisti. Enjoy!

Mult timp am cautat site-uri pe care pot invata japoneza si nu am gasit. La fel si cu aplicatiile pe smartphone. Multumesc ca ai postat cateva! :D

Kanji Power 555

Descriere: Kanji Power 555 este un set de 555 de semne ''kanji'' pe care le poti invata, te ghideaza pas cu pas cum se scrie si are su exemple cu folosirea lor. Aici aveti link-ul de unde il puteti downloada:
http://www.mediafire.com/download/0s0mmcao0njzy2w/kanjipower.rar