Halloween

-Ei bine, e adevarat ca sunt unele persoane cu putere speciala care pot intelege animalele? Ma refer la oameni care pot intelege toate animalele.

-Doar daca au un dar special, un dar pe care noi le putem oferi! Dar asta nu s-a intamplat decat o singura data, apoi acest dar a fost interzis!

-Asta inseamna ca cel care l-a capatat a abuzat de el in scopuri cam ilegale. Am dreptate?

-Da! Si pentru asta, un inger pur a cazut!

-Imi pare rau pentru acel inger pur care a cazut. Spun eu, lasand capul in jos, aratandu-mi tristetea.

-Este printre supusii mei, deci cred ca o duce destul de bine!

-Printesa, imi amintesc ca in noaptea de Halloween am fost ocupati cu circul apoi ei bine am fost prea ocupati cu oboseala si nu am ma mers la colindat de Halloween. Intrebarea mea e daca se poate cumva, daca ai dreptul sa facem o intoarcere in timp de cateva ore. Adica cat sa nu afectam chestia cu circul dar sa ne intoarcem sa putem colinda sau mai bine facem altceva. Poate aducem colindatul in dimensiunea ta?

-Nu-mi place sa colind dupa bomboane! Si n-o sa ma intorc in timp pentru atata lucru. Daca vrei te pot trimite intr-o alta tara si fus orar in care Halloweenul va fi peste cateva ore!

-Bine, sunt de acord. Vreau doar o ora la dispozitie. Cand ma intorc vom imparti dulciurile jumi-juma. Esti de acord asa?

-Sigur! Uite si portalul!

In intunericul noptii, de la geamul de la bucatarie unde era peisajul spre una din aleile gradinii palatului ce mai mult semana cu un parc, parea ca vine o rafala de lumina ce aducea fulgi de zapadada uriasi si lumina cararea intr-un alb-rozaliu. Acea explozie de lumina ma inghiti si in cateva secunde ma trezesc intr-un tufis al unui mare bulevard intr-un oras dintr-o tara straina cel putin pentru mine. Era o tara pe care eu nu o cunosteam deloc.

Am profitat de plecarea Alethiei si mi-am testat noua masina. Era minunata, insa preferam sa zbor.

Incep sa colind pe la casele oamenilor care credeau ca sunt doar cineva deghizat in varcolac. Am primit destul de multe dulciuri dar nu puteam spune ca sunt multe dar nici putine. Dupa o ora de colindat mi se deschise un portal prin care intru si ma trezesc din nou in palat.

Cand am ajuns la palat, legiunile de ingeri ma asteptau, sa le inmanez noile ordine.

Ajunsa la palat, ma duc cu sacosa de dulciuri incamera mea. Nu vroiam sa o deranjez pe printesa cand era ocupata cu treburi de servici. Urma apoi sa impartim dulciurile cand era si ea mai libera.

Am stat ceva timp cu treburile si cand, in sfarsit am terminat am plecat in lumea oamenilor ca sa ma mai relaxez.
Mergem printre blocuri si parcuri. Strazile erau pline de frunze colorate, iar pe alei erau puse crizanteme. Mergeam cu privirea in pamant, cand imi iesi in cale un pisoias slabut si murdar care veni langa maine si incepu sa frece afectiv labutele si nasucul de pantofii mei. Avea probabil blanita alba cu pete cenusii in dungi si niste ochi care semanau atat de mult cu ploaia. Cat de cruzi puteau fi oamenii, daca lasau un animalut neajutorat sa moara pe strazi?
Am mers mai incolo putin, incercand sa-l pun undeva la adapost, dar pisoiasul alerga cu disperare dupa mine, speriat, flamand si zgribulit de frig. L-am luat in brate si m-am jucat putin cu el, apoi l-am lasat si am luat-o la goana ca sa-mi piarda urma.
Cu cateva strazi mai incolo, m-am oprit si m-am hotarat sa ma intorc, pentru ca imi era mila de pisic, mai ales ca erau atatea pericole pe strazi pentru micut. Cand l-am vazut din nou, era in compania unor copii. Am crezut ca ei il vor lua acasa ca sa aiba grija de el, dar acestia il trageau de coada si il loveau cu piciorul ca sa nu se mai tina dupa ei. Era clar, acei copii vor avea niste cosmaruri speciale la noapte!
Cand ma vazu din nou, pisoiul uita de copii aia si alerga fericit spre mine. Nu puteam sa-l las aici, asa ca l-am luat si m-am furisat cu el in apartament, apoi de acolo am intrat pe taramul meu.
Primul lucru pe care l-am facut a fost sa-i fac o baie micutului, apoi dupa ce l-am uscat, l-am hranit si m-am jucat cu el. O ora mai tarziu, eram amandoi in sala tronului. Eu, citind o carte, iar pisoiul torcea fericit in poala mea, in timp ce eu il mangaiam pe cap. Era fericit ca isi gasise un nou stapan, unul care nu-l va abandona niciodata. M-am decis sa-i pun numele Motocel.

Imi petrecusem cateva ore in camera mea si cand ma duc inspre sala tronului ca sa stau de vorba cu printesa o vad cu un pisoias in brate. Intru in sala tronului in 4 labe si ma apropii de printesa.
Pisicul cand ma vazu cu infatisarea de caine se sperie. Insa eu vroiam sa ma imprietenesc cu el.
-Ce pisoias dragut. Unde l-ai gasit? O intreb eu pe printesa. Ma apropii mai mult de printesa ridicandu-ma in doua labe si dorind sa iau pisoiasul in brate sa ne imprietenim.

Alethia imi lua pisicul, care o zgarie pe bot.
-L-am gasit pe strada! ii raspund eu. Si am devenit buni prieteni!

-Se pare ca micutul asta deja m-a salutat in maniera lui. Nu ma prea place dar poate cu timpul se va imprieteni si cu mine. Spun eu, tinanadu-l in brate si leganandu-l ca pe un bebelus si ignorand mica zgarietura.

Pisoiul nu se linistise, inca m-ai mieuna si o musca de data asta. Se pare ca nu-i placea compania Alethiei.

-Hm, se pare ca va trebui sa o luam altfel. Tine-l tu in brate. Eu ma duc la bucatarie sa ii aduc putin lapte. Orice pisic nu rezista tentatiei la lapte. Si daca ii voi da lapte poate va avea incredere si in mine. Spun eu punanad pisicutul in bratele printesei si fugind in bucatarie de unde revin cu un castronel mic de lapte.
-Printesa, e adevarat ca mie nu imi plac unele pisici, adica acei Bastet. Iar in ce priveste aceasta planeta, nu imi plac felinele mari ca leii, tigrii, panterele, etc. Dar pisicile sunt inofensive, mai ales puisorii dragalasi. Insa luand comparatie cainii si pisicile din lumea oamenilor, pentru caini, pisicile sunt ceea ce ar fi tigrii pentru oameni. E una din posibilele cauze ale razboiului intre ei.

-Pisicile si cainii din lumea oamenilor nu sunt inamici, doar au conflicte din cand in rand ca si celelalte rase de animale. E normal! Oricum, pisicul acesta nu va fi o pisica normala.

-Da acesta din ce dimensiune vine? Intreb eu in pic contrarata si ingrijorata.
Oricum nu cred ca e Bastet fiindca ei bine desi nu m-am nascut pe planeta mea sunt destul de mare sa inteleg fenomenele cel putin asa  cred. Iar intuitia mea spune ca un pui de Bastet este un pui de pisic care arata si se poarta ca un bebelus uman. Ceea ce la acest pisic nu e cazul. Spun eu.
Ma uitam atenta la pisic si imi venea sa il iau sa il mangai fiindca mi se parea tare dragalasi dar se parea ca el nu ar fi avut nevoie de mine.

-Nu ma refer la asta! Sigur ca acum este un pisoi normal, dar se va schimba in timp, pentru ca va locui cu mine in lumea mea. E normal sa se schimbe, va ajunge sa posede abilitati uimitoare! Si o sa si vorbeasca, o sa zboare, va deveni puternic!

-Pisici vorbitoare am mai auzit dar sa si zboare? Asta ar fi ceva uimitor. Nu am mai auzit pana acum de pisici zburatoare. Si este motanel sa inteleg?