Inceputul unei aventuri?

-Le platim cu aceeasi moneda! Tocmai mi-am dat seama ca toti concurentii sunt niste victime, au fost prinsi in capcana, dar nu stiu motivul. Acum nu mai conteaza daca arat sau nu cine sunt, trebuie sa-i salvam.

-Ce fel de capcana e? Despre ce e vorba mai exact? Poate imi explici si mie asa ii voi da seama cum sa actionez.

-Pot sa-ti impartasesc si tie ceea ce cred! In acest concurs, mai este un caine din rasa ta! Cei care au organizat cursa, nu sunt decat niste agenti pusi sa observe lucrurile bizare, pentru ca apoi sa le comunice informatiile sefilor. Desi, tipul care a luat bacsis pentru a nu-i verifica patrupezii acestui tip, cred ca totusi i-a verificat, si de la el a pornit totul.

-Si cum arata acel caine? Ce ai vazut ciudat la el? Culoarea blanii cumva? Cu ce rasa de caini seamana? Oricum din cate imi dau seama noi toti semanam cu diverse rase ale cainilor de pe Terra insa avem si aspecte ciudate. Insa un lucru e esential sa iti dai seama. Sa fii atenta la degetele labelor din fata. Cainii obisnuiti au 4 degete fixe. Cainii din specia mea au 5 degete mobile si opozabile ca la oameni.

-Este cainele acelui baiat din fata noastra! Acum hai sa-l ducem pe tipul asta si cainii lui la un centru de ingrijiri medicale! Eu voi zbura cu el si cu 3 caini, pe ceilalti ii iei tu.

-Bine si hai ca mai vorbim dupa ce ne terminam treaba. Spun eu luand 3 dintre cainii barbatului si urmarind-o pe printesa.

Zburam repede, camuflate de furtuna. Am ajuns in oras, unde i-am lasat pe toti in holul unui spital. As fi putut sa-i pun pe picioare in cateva secunde, dar ma enervase destul cat sa nu fac asta. Am iesit apoi afara.

-Stii, totusi nu pricep ceva. Ce rost ar fi avut baiatul pe care am vrut sa il ajutam sa organizeze cursa daca el chiar nu are bani. organizarea presupune bani. In plus el nu are nici bani sa isi opereze mama, nu? De unde a avut sa organizeze asa ceva? Ceva nu se leaga.

-Off, nu baiatul a organizat cursa! Aceasta a fost organizata de cineva care vrea sa captureze unul din specia ta. Cainele baiatului este un anubian, la fel ca tine. Si cred ca baiatul a intrat in cursa, pentru ca a fost incurajat de cainele lui. Este cel care seamana cu un husky, doar ca avea ochii albi.

-Stii, imi amintesc ca am fost colega la acea baza militara cu vreo 200 de caini ca mine doar ca nu erau de pe planeta mea ci erau transformati din caini normali. Intr-o lupta cu altii facuti de un anume terorist si care mai mult semanau a varcolaci, au pierit majoritatea. FBI ne numea pe cei ca mine Cano sapiens si pe ceilalti care semanau cu varcolaci mai mult, cano-mutanti. Teroristul ii obtinea prin combinarea ADN-ului meu cu ADN-ul de lup si apoi furele de par ce contineau ADN-ul erau inmuiate in uraniu lichid.
Oricum poiti sa imi spui Cano Sapiens sau Anubian, e acelasi lucru cred. Si apropo imi amintesc de un anume husky din specia mea pe care il chema Exil.

-Cano Sapiens e denumirea pe care v-au dat-o oamenii, dar numele speciei tale este cea de Anubian, deci nu e totuna. Stiu totul despre specia ta. Acum ma duc sa-l gasesc pe acel baiat.

-Eu credeam ca daca 2 nume diferite descriu acelasi lucru e bine oricum ai numi acel lucru. Dar ai si tu dreptate intr-un fel. Spun eu.
-Bine. Atunci te voi astepta aici. Si mai am ceva sa te intreb dar te voi intreba mai tarziu.

Furtuna era superba, dar am mai potolit-o. Baiatul si cainii lui s-au adapostit intr-o pestera de gheata, asa ca mi-a fost mai greu sa-i gasesc, dar nu imposibil.
Am intrat inauntru in forma umana si m-am asezat langa focul pe care au reusit cumva sa-l aprinda, apoi am inceput sa inchegam o conversatie.

Ma asez si eu langa foc. Insa nu se stie cum coincidenta sau poate nu, tocmai atunci avu loc un cutremur care facu ca intrarea in pestera in care ne adaposteam sa fie astupata de bolovani uriasi si pestera ingropata de o avalansa de zapada. Si deasupra noastra era un strat de 5 sau poate 7 metri de zapada.
-Printesa, tu esti cea mai puternica dintre noi, daca tu nu poti face ceva, nu ne ramane decat sa apelam numarul de urgenta asta daca mai avem cumva semnal la mobil.

-Cata liniste este in acest tinut al ghetii! spun eu meditativ, apoi din peretii de gheata, focul azuriu prise forma unei viori.
Brusc, totul in jurul meu se cufunda in tacere. Nu mai auzeam glasurile lor, eram doar eu, vantul si vioara mea de gheata.

-Asta da vioara. Asa vioara mai zic si eu. Nu cele clasice care te scrijelesc pe urechi.

Eram trista, ma simteam singura...dar eram obisnuita cu asta. Eram mereu... Au inceput sa-mi curga lacrimi. Oare de ce? De ce imi aparuse acest sentiment, pe care zapada il sporea?
Mi-am deschis aripile negre, spre uimirea baiatului si m-am invaluit in ele, dar sunetul viorii continua sa se auda in mormantul de gheata.

-Oricum cred ca am o idee, cum putem isi de aici. Spun eu si incep sa urlu puternic:

-Sa speram ca am trezit pe salvamontisti si vor veni sa ne caute.

Tot liniste...trecusera cateva minute bune si niciun semn ca cineva ar fi auzit ceva. M-am trezit si eu din sentimentele care ma cuprinsera si imi paru rau ca nu i-am ajutat mai devreme pe baiat si caini. Am format un scut protector in jurul lor, apoi aripile mele luara foc si incepura sa topeasca totul in jurul meu, de la peretii de gheata pana la bolovanii care acopereau intrarea in pestera.

-Ce uimitoare poti fi cand vrei. Ii spun eu fetei. Reusi sa creeze o iesire din pestera si iesim de acolo continunandu-ne drumul. Mai aveam mai putin de 1 km.
-Deci ce zici? Il lasam in continuare pe biat sa treaca primul sau ma sacrific eu sau putem trece la egalitate? Poate daca trtece la egalitate pot crea premiza spre a ma sacrifica eu doar ca momeala sa le distaag atentia celor care au pus planul asta capcana.

-Da, o sa trecem la egalitate!

-Bine. Asa vom face. Spun eu. Si apoi cand mai avem putin rusesc sa fac cumva incat sa trec la egalitate cu cainii baiatului.

A fost o cursa palpitanta, acum urma inpartirea premiilor.

Premiul 1 se taiase in 2 jmatati Dandu-i baiatului jumatate si noua jumatate apoi pe locul 2 castigase ceea ce parea a fi aparent o fata blonda. Dar dupa ce se semnase si premiul i se inmanase, isi dezvalui adevarata identitate:

Pe locul 3 castigase un mosulet.

-Alethia, ce vrei sa faci cu premiul? Eu nu am nevoie de bani, asa ca, o sa ti-l dau tie pe tot. Esti libera sa faci ce vrei. Pana atunci, eu ma intorc la palatul meu.